Exemple de dansuri populare romanesti

Caracterul vioi, Dinamic al acestui dans se datorează tempoului Rapid şi ritmului foarte Variat, cu multe sincope. Dansul se execută de bicyei în semicerc, Cu Paşi laterali, uneori şi cu figuri de virtuozitate, Dansatorii ţinându-şi mâinile PE umerii vecinilor. Unele tipuri de joacă în Linie, Cu braţele încrucişate la Spate, altele în semicerc, Cu braţele îndoite şi Prinse în lanţ. Transilvania găsim mai multe melodii pentru fiecare Tip de JOC. Există mai multe tipuri de brâu, specifice anumitor părţi ALE Ţării, cum ar fi: – brâul PE şase – Bazat romaine PE fraza muzicală alcătuită DIN trei măsuri de Două pătrimi; – brâul PE opt – cu fraza DIN Patru măsuri de Doi Timpi. Melodia are un tempo mişcat şi formule ritmice alcătuite DIN optimi, uneori divizate sau sincopate. Ciuleandra este un dans însoţit de strigături răspândit mai ales în Muntenia. Oltenia Sitiera mai multe tipuri de dansuri specifice (alunelul, rustemul, trei păzeşte), Dar şi jocuri de largă răspândire (Sârba, brâul). Se joacă de către femei şi bărbaţi, în CERC Mare, Dansatorii ţinându-se de mâini. Sont o mişcare rapidă şi RITM Binar. Paşii sunt simpli, înainte şi înapoi, uneori combinaţi cu o mişcare laterală. Majoritatea jocurilor munteneşti sunt mixte (de femei şi bărbaţi), jucate în CERC sau semicerc, Cu Paşi tropotiţi, bătăi PE contratimp etc. Prédominance de jocurile de perechi, alături de cele bărbăteşti, de virtuozitate.

Jocul porneşte Carême, în CERC Mare, DIN Care se desprind apoi cercuri MICI ce se rostesc în mişcare DIN ce în ce mai rapidă. Hora Mare (bătrânească sau boierească) este o variantă mai Nouă, cu un RITM Specific (Ternar), legănat. Ritmul este Binar şi tempoul potrivit. Haţegana, JOC de perechi DIN Centrul şi Sudul Transilvaniei, se compune DIN Două părţi: plimbarea perechilor în semicerc şi învârtirea ira PE Sub braţul băieţilor. Este un dans vioi, în tempo Allegro şi măsură binară. Jocurile mai răspândite sunt: Ardeleana, Învârtita şi jocurile fecioreşti. Brâul se dansează în semicerc sau Linie, Cu braţele Prinse de cigatoarea (brâul) vecinului; figurile compliquer, spectaculoase uneori, alternează cu plimbări ligne. Mai întâlnim jocuri specifice: Ciuleandra, ca la Breaza, Sălcioara, Ciobănaşul, Geamparalele, Chindia ş. Hora este cel mai vechi şi cel mai răspândit dans populaire românesc.

Melodia instrumentală este însoţită deseori de strigături. Haţegana, Jieneasca, Ţarina, de-a lungul, Purtata (JOC vocal de fete), jocul de Oaş. Brâul este un dans românesc de virtuozitate, jucat mai ales de bărbaţi şi răspândit aproape în toată Ţara. Muntenia, jocurile principale sunt şi cele mai răspândite în Ţară: Hora, Brâul şi Sârba. Alunelul, Vechi JOC oltenesc, Cu numeroase variante, este dansat mai ales de bărbaţi..